Schizofrenie
CÂND ESTE NECESARĂ SPITALIZAREA?
Cea mai mare parte a terapiei are loc în afara spitalului, de obicei în timpul șederi pacientului acasă cu familia. Însă uneori este necesară spitalizarea. Spitalizarea psihiatrică pentru persoanele cu schizofrenie este recomandată atunci când a existat un episod de boală acută și:
- pacientul nu-și poate controla comportamentul până la punctul la care există temerea întemeiată că ar putea prezenta un pericol pentru siguranța sa sau a altor persoane (risc grav pentru sănătatea și viața umană);
- pacientul neagă deteriorarea stării sale, refuză să ia medicații și se poate presupune în mod rezonabil că starea curentă a pacientului se poate deteriora și mai mult;
- din cauza deteriorării stării, pacientul nu își mai îndeplinește nevoile de bază, de ex. doarme în afara casei, nu mănâncă și nu bea;
- pacientul cu schizofrenie suferă și de o boală fizică gravă sau apar reacții adverse la medicație pentru care este imposibilă tratarea dacă persoana nu rămâne la spital.
Trebuie reținut că ...
În același timp, de obicei în timpul primului episod, spitalizarea psihiatrică care va permite diagnosticarea corectă a bolii și va permite planificarea terapiei pentru viitor, este indicată chiar dacă nu există factorii pentru spitalizare menționați mai sus.
Știați că ...
Însă dacă pacientul nu are nevoie de spitalizare și rezultatele terapiei la domiciliu sunt satisfăcătoare, pacientului i se pot propune mai multe forme așa-numite indirecte de terapie (se pot găsi informații mai detaliate cu privire la aceste aspecte la articolul „Forme indirecte de îngrijire psihiatrică”, de la categoria „Unități de asistență medicală”).
Acestea includ:
- îngrijirea în cadrul unei secții de îngrijire de zi,
- șederea la o casă sau un apartament pentru pacienți, de obicei tineri, unde învață cooperarea și traiul independent - terapeuții vin numai pentru a monitoriza tratamentul;
- terapia într-un mediu la domiciliu în loc de spital.
ARTICOLE SIMILARE
Îngrijirea evoluției stării de sănătate a unei persoane, întărirea capacității fizice și mintale reprezintă o metodă la dispoziția oricui de a preveni bolile.
Medicamentele stau la baza farmacoterapiei pentru schizofrenie. Cu toate acestea, există și alte forme de terapie, în special atunci când pacientul, neconștientizând boala, renunță la medicație, neinformând nici medicul, nici familia.
În ultima jumătate de secol obiectivele terapiei au evoluat considerabil. Acum cincizeci de ani obiectivul principal era acela de a seda pacienții, acum 30 de ani - de a reduce ideile delirante și halucinațiile.