Schizofrenie

Schizofrenie

Tratamentul schizofreniei


Fiecare boală trebuie tratată - inclusiv schizofrenia

  • PENTRU TRATAREA DIABETULUI

    Pacientul trebuie să ia medicamente în fiecare zi, chiar și de trei ori pe zi, și să urmeze un regim alimentar adecvat (de ex., să nu mănânce dulciuri, grăsimi, să nu consume alcool). Pacientul trebuie să fie activ (de ex., să meargă pe jos, să meargă cu bicicleta).
  • PENTRU TRATAREA UNEI FRACTURI DE PICIOR

    Piciorul trebuie pus în ghips timp de câteva săptămâni, ceea ce este inconfortabil, dar altfel, osul nu se va alinia corespunzător. După aceea, pacientul are nevoie de recuperare.
  • PENTRU TRATAREA SCHIZOFRENIEI

    Pacientul trebuie să ia medicamente (comprimate sau injecții), trebuie să nu consume alcool și droguri și trebuie să facă mișcare.

Când funcționează medicamentele și când nu?

Pentru a obține NIVELUL RELEVANT DE MEDICAMENT în sistemul circulator, medicamentul trebuie luat regulat.

  • Un nivel PREA SCĂZUT - medicamentul NU ESTE EFICIENT (simptomele persistă).
  • Un nivel PREA RIDICAT - pot apărea SIMPTOME NEDORITE (de ex. somnolență, rigiditate musculară).

În mod similar, dacă pacientul ia medicamentul o singură dată, face o pauză de câteva zile și apoi îl ia din nou, nivelul de medicament din sânge variază, medicamentul este ineficient iar pacientul se simte rău.

Regulile unui tratament corect

  • Pentru a fi eficient, medicamentul trebuie luat ATÂT CÂT TREBUIE, respectiv, pacientul trebuie să ia medicamentul timp de cel puţin 1 an şi, de preferat, 2 ani, iar ulterior după fiecare episod – timp de cel puţin 5 ani.
  • Medicamentele trebuie LUATE REGULAT, pe baza unei scheme de tratament prescrise de un medic într-o clinică în regim ambulatoriu sau în spital.
  • Pacientul nu are voie să REDUCĂ DOZA DE MEDICAMENT sau SĂ ÎNTRERUPĂ tratamentul din proprie inițiativă.
  • Dacă apar orice SIMPTOME NEDORITE - pacientul trebuie să le raporteze medicului.
  • Dacă medicamentele sunt luate regulat boala intră în faza de REMISIUNE, o perioadă în care pacientul nu simte niciun simptom şi poate duce o viaţă normală.

De ce este important tratamentul farmacologic?

  • Împiedică evoluția bolii (apariția simptomelor).
  • Leziunile cerebrale sunt întârziate (celulele nervoase dispar cu fiecare episod - cauzând, de exemplu, probleme de memorie și de concentrare)
  • Este redus numărul cazurilor de recădere a bolii și sunt prevenite internările.
  • Este îmbunătățită funcționarea profesională (capacitatea de a termina studiile) și socială (capacitatea de a vorbi cu oamenii, mai puține certuri și conflicte cu familia).

Grupe de medicamente pentru tratamentul schizofreniei –neuroleptice

Clasice, prima generaţie
Atipice, a doua generaţie
Haloperidol
Olanzapină
Zuclopentixol
Risperidonă
Levomepromazinum
Aripiprazol
Clorpromazină
Amisulprid
Pernazinum
Clozapină
Flupentixol
Quetiapină
Paliperidonă
Cariprazină

Jarema M.(red.) Standardy leczenia farmakologicznego niektórych zaburzeń psychicznych, ViaMedica 2015


Medicamente cu acțiune prelungită (injecții)

  • Pe lângă tablete și comprimate, unele medicamente sunt disponibile sub formă injectabilă.
  • Injecțiile sunt administrate o dată la câteva săptămâni sau o dată la câteva luni, de obicei în mușchiul gluteal sau deltoid.
  • Seringa conține o doză din medicament, care este eliberată în sânge timp de câteva săptămâni.
  • Medicul psihiatru poate decide acocierea altor medicamente pentru o anumită perioadă de timp în funcție de simptomatologia prezentă.

Jarema M.(red.) Standardy leczenia farmakologicznego niektórych zaburzeń psychicznych, ViaMedica 2015

Gestionarea reacţiilor adverse

Simptom
Strategie
somnolență
împreună cu medicul veți hotărâ un orar de administrare care să reducă pe cât posibil starea de somnolențâ nedorită
apetit crescut
dietă, activitate fizică, un pahar de apă înainte de masă, fără gustări,

ultima masă a zilei luată mai devreme
acatizie (tulburare de mișcare)
exerciţii fizice
rigiditate musculară
exerciţii, stretching, medicamente suplimentare
ameţeală
ridicare lentă, consumarea unei cantităţi suficiente de lichide

Mueser K.T.,Gingerich S.: Życie ze schizofrenią, Rebis, 2008


Ce înseamnă recăderea unei boli?

RECĂDERE = încep să reapară simptome ale bolii

CARE SUNT CAUZELE RECĂDERILOR?

  • Dacă medicamentele nu sunt luate regulat, nivelul de substanță activă a medicamentelor din sânge este prea scăzut iar medicamentele nu mai produc efecte
  • Întreruperea tratamentului, mai ales fără consultarea medicului
  • Pacientul este supus unui nivel prea ridicat de stres, de exemplu, certuri, boala unei persoane apropiate, examene
  • Consumul de alcool (inclusiv bere), fumatul de canabis sau consumul de droguri

Mueser K.T.,Gingerich S.: Życie ze schizofrenią, Rebis, 2008

Consecințele recăderii

De fiecare dată când se produce o recădere a bolii:

  • Cel mai adesea, pacientul TREBUIE SĂ MEARGĂ LA SPITAL.
  • De obicei, o recădere este MAI LUNGĂ ŞI MAI DIFICIL DE TRATAT DECÂT CEA PRECEDENTĂ (sunt necesare doze mai mari de medicament sau chiar o combinație între două sau trei medicamente).
  • FUNCȚIONAREA SOCIALĂ A PACIENTULUI ESTE COMPROMISĂ (dificultăți la școală, la locul de muncă, uneori pacientul trebuie să se retragă din aceste activități).
  • RELAȚIILE CU PERSOANELE APROPIATE SUNT AFECTATE - uneori apare agresiunea și familia are dificultăți în gestionarea acestui comportament.
  • RELAŢIA CU CEILALŢI, prietenii sunt afectaţi – izolare frecventă, spitalizări

Mueser K.T., Gingerich S.: Życie ze schizofrenią, Rebis, 2008

Care sunt semnele unei recăderi?

SEMNELE UNEI RECĂDERI

Includ, în special, o schimbare în comportamentul pacientului și simptome care trecuseră anterior.

  • Tulburări de somn– probleme cu adormitul, lipsa de somn
  • Anxietate, tensiune interioară
  • Iritabilitate, nervozitate crescută
  • Pacientul vorbește singur
  • Fumează mai mult
  • Bea mai multă cafea

Mueser K.T., Gingerich S.: Życie ze schizofrenią, Rebis, 2008

Ce altceva este important pe lângă tratament?

  • Psihoterapia
  • Participarea la cursurile unui centru de zi
  • Înscriere la un centru de ajutorare comunitar
  • Abținerea de la consumul de alcool, droguri și medicamente de sinteză
  • Contactarea unei clinici ambulatorii de sănătate mintală

Mueser K.T., Gingerich S.: Życie ze schizofrenią, Rebis, 2008

Concluzie

  • Schizofrenia este o afecțiune a creierului și implică o tulburare a celulelor nervoase (neurotransmitere prin dopamină)
  • Schizofrenia poate fi tratată eficient ca orice altă boală (de ex., diabet)
  • Schizofrenia este tratată în principal cu neuroleptice
  • Medicamentele îmbunătățesc neurotransmiterea afectată, motiv pentru care trebuie luate regulat

ARTICOLE SIMILARE


Scopurile și regulile tratamentului în schizofrenie

Unul dintre cele mai mari riscuri pentru pacienții cu schizofrenie este lipsa respectării schemelor de medicație. Respectarea consecventă a tratamentului farmacologic recomandat poate preveni multe situații care duc la deteriorarea stării de sănătate.

Terapia psihosocială

Medicamentele stau la baza farmacoterapiei pentru schizofrenie. Cu toate acestea, există și alte forme de terapie, în special atunci când pacientul, neconștientizând boala, renunță la medicație, neinformând nici medicul, nici familia.

Obiectivele terapiei în schizofrenie

În ultima jumătate de secol obiectivele terapiei au evoluat considerabil. Acum cincizeci de ani obiectivul principal era acela de a seda pacienții, acum 30 de ani - de a reduce ideile delirante și halucinațiile.

References

The Global Cancer Observatory (https://gco.iarc.fr/today), date din 2020. Ultima accesare: Februarie, 2023
Xu Y, Huo R, Chen X, Yu X. Diabetes mellitus and the risk of bladder cancer. Medicine. 2017;96:46(e8588)
Dietrich K, Demidenko E, Schned A, Zens MS, Heaney J, Karagas MR. Parity, early menopause and the incidence of bladder cancer in women: a case-control study and meta-analysis. Eur J Cancer. 2011;47(4):592-599
Logo Janssen | Pharmaceutical Companies of Johnson & Johnson