Schizofrenie

Schizofrenie

SIMPTOME CARE TREBUIE SĂ NE PREOCUPE


O trăsătură caracteristică a simptomelor de tulburare mintală este faptul că nu sunt specifice în marea lor majoritate, ceea ce înseamnă că se pot regăsi aceleași simptome (de ex. anxietate, dispoziție negativă, idei delirante, halucinații, tulburări de memorie) în diferite afecțiuni somatice și mintale.


Simptomele care indică o stare de sănătate mintală precară:

  • temeri excesive;
  • gânduri obsesive intruzive sau activități la care revenim repetat, deși am prefera să scăpăm de ele;
  • iritabilitate, comportament violent, agresivitate, volatilitatea emoțiilor, dificil de controlat și abordat;
  • stări de dispoziție, de depresie și/sau tristețe, care apar fără vreun motiv adecvat;
  • scăderea sau pierderea capacității de a simți bucurie sau plăcere;
  • obsesia constantă cu gânduri neplăcute, de regret, pesimism excesiv și nejustificat;
  • tulburări comportamentale;
  • senzația de lipsă de energie, dinamism al vieții și elan;
  • încetinire mintală și motorie;
  • bună dispoziție excesivă, inadecvată față de situație sau circumstanțe, optimism nejustificat;
  • viteză crescută, nenaturală, de gândire, vorbire și acțiune;
  • hiperactivitate, mobilitate excesivă, acțiuni necugetate, impulsive, uneori haotice și nefinalizate;
  • nepăsare excesivă, nejustificată, ignorarea excesivă și nepăsătoare a pericolelor, cheltuieli excesive;
  • probleme de concentrare, persoana este distrasă cu ușurință;
  • dificultăți de memorare și reamintire;
  • poftă de mâncare scăzută sau excesiv de crescută;
  • tulburări de somn - probleme de adormire, somn superficial, trezire în timpul nopții, trezire dimineața devreme, insomnie totală, moleșeală excesivă în timpul zilei, vise nocturne neplăcute, coșmaruri;
  • asociere excesivă cu lucrurile, atribuirea unei importanțe excesive unor evenimente accidentale, asocierea acestora în mod deosebit cu propria persoană;
  • aptitudini de percepție afectate - auzirea de sunete, voci ale unor persoane care nu există, vederea sau simțirea unor obiecte care nu există, adică halucinații;
  • opinii distorsionate, false, evaluări ale realității și convingeri greșite, menținute în mod persistent în pofida unor dovezi evidente cu privire la caracterul eronat și irațional al acestora, acestea sunt ideile delirante (pot fi reprezentante de credințe false cu privire la misiunea personală, bogăție, aptitudini neobișnuite de influențare, de a fi persecutat(ă), bolnav(ă), controlat(ă) de forțe externe, expus(ă) la amenințări în diferite moduri, sentimente excesive de vinovăție, inutilitate, că persoana nu este bună de nimic, sărăcie.

Știați că...


Anxietatea, la fel ca durerea, este un semnal care avertizează cu privire la un potențial pericol. Teama excesivă, nejustificată și anxietatea se transformă în suferință, împiedicând realizarea obiectivelor din viață. Poate avea forma unei tensiuni nervoase, a unei anxietăți difuze, prezente constant, uneori însoțită de un nod în gât, bătăi crescute ale inimii, tremor sau tensiune musculară, dureri de cap.

Poate lua de asemenea forma unor atacuri de anxietate severe neașteptate, asociate cu teroare, senzație de sufocare, senzația persoanei că va muri, bătăi puternice ale inimii. Uneori teama este resimțită în circumstanțe specifice (în spații închise, la contactul direct cu oamenii, în spații deschise) - o astfel de teamă este definită ca fobie.

Simptome care semnalizează o amenințare gravă pentru pacient:

  • pierderea interesului pentru viață, dorința de a muri, gânduri suicidare, intenția de a se sinucide;
  • incapacitate sau respingere a aportului de alimente și lichide;
  • incapacitatea de a se mișca, starea de semiconștiență, nemișcare;
  • pierderea contactului verbal și a altor forme de comunicare;
  • incapacitatea de a gândi și vorbi logic;
  • absența orientării în spațiu, timp și situația în care o anumită persoană este de fapt prezentă;
  • incapacitatea de a-și aminti știri și informații actuale;
  • incapacitatea de a lua decizii, coexistența unor dorințe și scopuri inconsecvente;
  • incapacitatea de a se angaja în orice acțiune;
  • începerea unor activități pe baza unor perceperi false ale unor voci (halucinații auditive) sau a unor false convingeri (idei delirante), pe care persoana afectată nu le poate controla;
  • voci imperative (halucinații auditive) - ordine de a se sinucide, de a deteriora ceva sau de a omorî pe cineva;
  • voci (halucinații auditive) care emit amenințări;
  • comportament ciudat, de neînțeles, imprevizibil.

ARTICOLE SIMILARE


Cum funcționează creierul?

Baza morfologică pentru sănătatea mintală este funcționarea adecvată a sistemului nervos. O parte a sistemului nervos central (SNC), localizată la nivelul craniului, se află în creier.

Invaliditatea în tulburările mintale

Toate acestea pot duce la invaliditate, care afectează parțial sau total capacitatea pacientului bolnav mintal să se angajeze în câmpul muncii sau la o invaliditate atât de puternică încât sunt perturbate nevoile cotidiene și sunt necesare îngrijirea și asistența constantă din partea unei alte persoane.

Definirea sănătății și a sănătății mintale

Definirea sănătății include mai multe sfere - fizică, mintală, socială și spirituală. Putem discuta despre sănătatea completă atunci când toate sferele menționate demonstrează o stare de bine.

References

The Global Cancer Observatory (https://gco.iarc.fr/today), date din 2020. Ultima accesare: Februarie, 2023
Xu Y, Huo R, Chen X, Yu X. Diabetes mellitus and the risk of bladder cancer. Medicine. 2017;96:46(e8588)
Dietrich K, Demidenko E, Schned A, Zens MS, Heaney J, Karagas MR. Parity, early menopause and the incidence of bladder cancer in women: a case-control study and meta-analysis. Eur J Cancer. 2011;47(4):592-599
Logo Janssen | Pharmaceutical Companies of Johnson & Johnson