Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar

Când aveți tuse persistentă, dificultăți de respirație sau durere toracică, vă puteți gândi la o serie de afecțiuni pulmonare înainte de a lua în calcul cancerul pulmonar, ceea ce face din acesta o boală greu de diagnosticat în stadiu incipient.[1]

Cancerul pulmonar reprezintă unul dintre cele mai frecvente și grave tipuri de cancer. Adesea nu prezintă simptome până la extinderea cancerului,[1] ceea ce poate întârzia diagnosticul și tratamentul. Cancerul pulmonar se asociază cu consecințe semnificative la nivel fizic, emoțional și social.[2]

Ce este cancerul pulmonar?

Cancerul pulmonar este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, mai ales la fumători.[2][3] Fumatul țigărilor reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul pulmonar. Riscul de cancer pulmonar este de 15 până la 30 de ori mai mare la fumători comparativ cu cei care nu fumează.[3]

Acestea fiind spuse, există și alți factori legați de riscul de cancer pulmonar, inclusiv expunerea ocupațională la metale grele, gazul radon și alte materiale precum azbestul, poluarea aerului, istoricul de cancer și afecțiunile anterioare, precum și genetica.[3][4]

Cancerul poate începe la nivelul traheii, în căile respiratorii principale sau la nivel pulmonar. Se dezvoltă atunci când apare o creștere necontrolată a celulelor anormale din unul sau ambii plămâni, aceasta putând evolua sub forma unei tumori și putându-se extinde la ganglionii limfatici sau la alte organe din corp.[5]

Sunt două tipuri principale de cancer pulmonar:[1][6]

Cancerul pulmonar microcelular (CPM)

Cancerul pulmonar non-microcelular (CPNM)

Cancerul pulmonar microcelular (CPM)

O formă mai rară (10-15% din toate cancerele pulmonare), dar mai agresivă ce crește și se extinde rapid.[1][6]

Cancerul pulmonar non-microcelular (CPNM)

Cea mai frecventă formă (87% din toate cancerele pulmonare), dar mai puțin agresivă decât CPM.[1][6]

Care sunt simptomele cancerului pulmonar?

De obicei, nu există simptome în stadiile incipiente ale cancerului pulmonar, ceea ce face ca boala să fie foarte greu de autodepistat cât timp cancerul este de mici dimensiuni și încă nu s-a extins. Acest lucru este problematic deoarece un diagnostic precoce crește semnificativ șansele de tratare cu succes a cancerului.[1][7]

Simptomele de cancer pulmonar tind să apară doar atunci când cancerul este deja în stadiu avansat.[1][7] Simptomele pot include:[8]

  • o tuse persistentă care nu dispare după 2 sau 3 săptămâni
  • o voce răgușită
  • modificarea tusei pe care ați avut-o de mult timp
  • tuse cu sânge
  • durere toracică sau de umăr care nu se ameliorează
  • o infecție respiratorie care nu se ameliorează sau infecții respiratorii repetate
  • pierderea poftei de mâncare și scădere în greutate inexplicabilă
  • oboseală persistentă
  • respirație dificilă persistentă

Întrucât aceste semne pot fi ușor confundate cu cele din alte afecțiuni, precum infecții sau efecte pe termen lung de la fumat,[7] ar trebui să mergeți la doctor cât mai curând posibil dacă aveți oricare din aceste simptome sau orice alte modificări ale stării de sănătate.

Nu există vreun test simplu pentru a stabili dacă aveți cancer pulmonar. Medicul dumneavoastră va efectua teste de diagnostic care pot include teste funcționale pulmonare, analize de sânge, radiografii sau scanări de tomografie computerizată (CT). Dacă medicul dumneavoastră suspectează că ați putea avea cancer pulmonar, vor fi necesare teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul, de obicei sub forma unei biopsii pulmonare sau folosind alte probe cum ar fi lichidul de la nivel pulmonar.9

După diagnosticarea concludentă a cancerului pulmonar, medicii vor stabili dacă cancerul s-a extins cu ajutorul unui CT, a unei tomografii cu emisie de pozitroni (PET), cu imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) sau scanare osoasă.10 Acest lucru îi va ajuta și să stadializeze cancerul pulmonar și să emită un prognostic. Există câteva modalități diferite de stadializare a cancerului pulmonar. O metodă este stadializarea cancerului de la 0 la IV,11 aceasta fiind simplificată în următorul tabel.

Stadiul 0

Stadiul I

Stadiul II

Stadiul III

Stadiul IV

Stadiul 0

Celule anormale sunt depistate la nivelul mucoasei căilor respiratorii. Aceste celule au potențialul de a deveni canceroase.

Stadiul I

Tumora este de mici dimensiuni și nu s-a extins la ganglionii limfatici sau către alte organe la distanță.

Stadiul II

Tumora încă este de mici dimensiuni, dar a crescut și este posibil să se fi extins la ganglionii limfatici adiacenți sau la alte structuri din vecinătate, precum peretele toracic.

Stadiul III

Tumora poate avea orice dimensiuni, dar s-a extins mai departe, inclusiv la ganglionii limfatici situați la distanță de plămâni și structurile din vecinătate, cum ar fi inima și coloana vertebrală.

Stadiul IV

Tumora poate avea orice dimensiuni, dar s-a extins către zone din corp care nu sunt aproape de plămâni.

Cât de frecvent este cancerul pulmonar?

Cancerul pulmonar este unul dintre cele mai frecvente cancere. În fiecare an, aproximativ 12,100 de persoane sunt diagnosticate cu cancer pulmonar în România.[5] Există o serie de factori ce cresc riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar.[3]

Chiar dacă și nefumătorii pot face cancer pulmonar, fumatul țigărilor se asociază cu peste 80% din cazuri. Se estimează că sub 40% din toate cazurile sunt fumători actuali, 45% sunt foști fumători și 10% până la 15% nu au fumat niciodată.12 În cazul nefumătorilor, fumatul pasiv sau la a doua mână este, de asemenea, un factor de risc pentru cancerul pulmonar.[3]

Alți factori de risc includ:12

  • vârsta: cancerul pulmonar este mai prevalent la persoanele de peste 65 de ani
  • istoric familial de cancer pulmonar
  • poluarea aerului
  • expunere la radon și azbest
  • expunerea la alți agenți cancerigeni
  • radioterapie anterioară la nivelul plămânilor

Tratament și îngrijire

La fel ca în cazul multor tipuri de cancer, nu s-a descoperit încă un tratament definitiv pentru cancerul pulmonar. Totuși există numeroase studii în curs de desfășurare în speranța de a învinge această boală care schimbă vieți.

Pentru a planifica cel mai bun tratament, o echipă de profesioniști din domeniul sănătății vor colabora pentru a stabili tipul, dimensiunea, localizarea și stadiul cancerului, precum și starea dumneavoastră generală de sănătate.[1]13 În funcție de acele informații, vi se va propune un plan de tratament. Cele mai frecvente opțiuni terapeutice includ:13

  • intervenția chirurgicală
  • radioterapia
  • chimioterapia
  • imunoterapia
  • terapiile țintite (în cazul cancerului pulmonar non-microcelular)

Cancerul pulmonar microcelular este frecvent tratat cu chimioterapie, uneori în asociere cu radioterapie, care poate contribui la prelungirea vieții și ameliorarea simptomelor. Dacă cancerul nu s-a extins, se poate lua în considerare și intervenția chirurgicală.13

Deși nu există vreo modalitate sigură de prevenire a cancerului pulmonar, vă puteți diminua riscul prin luarea anumitor măsuri. Dacă nu fumați, încercați să evitați fumatul pasiv cât mai mult posibil. Dacă fumați, se recomandă insistent să renunțați. Renunțarea înainte de vârsta mijlocie vă poate reduce riscul de cancer pulmonar legat de tutun cu peste 90%,14 însă renunțatul la orice vârstă tot va reduce riscul.[3] Chiar și reducerea cantității fumate cu 62% poate duce la o scădere cu 27% a riscului dumneavoastră de cancer pulmonar.14 Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți nevoie de sprijin pentru a renunța.

Trebuie verificat nivelul de radon de acasă, mai ales dacă locuiți într-o zonă în care acesta este crescut, și luați-vă toate măsurile de precauție necesare dacă sunteți expus(ă) la substanțe chimice toxice la locul de muncă.15 Cereți sfatul medicului dumneavoastră despre cum puteți să vă protejați.

Nu în ultimul rând, o dietă echilibrată, săracă în grăsimi și cu multe fibre, bogată în fructe, legume și cereale integrale, precum și exercițiile fizice regulate, vă pot ajuta să reduceți riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar și a altor tipuri de cancer.16

Viața cu cancer pulmonar

Confruntarea cu emoții complexe de tipul șocului, anxietății, furiei, neîncrederii și descurajării este normală în cazul unui diagnostic de cancer pulmonar. Cancerul pulmonar vă schimbă viața, indiferent de gravitate sau rezultat.

Cancerul pulmonar poate avea un impact atât fizic, cât și emoțional. Simptomele de cancer pulmonar de genul oboselii, durerii și respirației dificile pot avea un impact considerabil asupra vieții dumneavoastră de zi cu zi. Este posibil să nu vă puteți respecta rutina zilnică, să vă întâlniți cu prietenii sau să vă duceți la locul de muncă. Prin urmare, aceste lucruri vă pot afecta starea psihică. În mod frecvent, pacienții cu cancer indică o lipsă a independenței, modificări ale stilului de viață și ale relațiilor, precum și grijile financiare și legate de locul de muncă ca având consecințe emoționale și psihice. Prin urmare, sentimentele de tristețe, singurătate și chiar depresie nu sunt rare.

Fiți deschiși despre cum vă simțiți și cum vă afectează cancerul pulmonar propria viață. Discutați cu prietenii și familia sau aveți încredere în medicul dumneavoastră care vă poate recomanda grupuri de sprijin pentru pacienți, consilieri instruiți și servicii sociale.

Este importantă și autoîngrijirea. Mâncați bine, fiți activi, dormiți suficient și faceți-vă timp pentru lucrurile care vă plac. Poate fi util și să simțiți că dețineți controlul aflând mai multe despre cancerul dumneavoastră și tratamentele sale, lucru care vă poate ghida în luarea deciziilor care vi se potrivesc.

Întrebări de pus medicului dumneavoastră

  1. Ce tip de cancer pulmonar am, cât de avansată este boala mea și la ce mă pot aștepta?
  2. Care sunt opțiunile de tratament? Cât timp am la dispoziție pentru a mă decide?
  3. Cât va dura tratamentul?
  4. Care sunt eventualele reacții adverse?
  5. Ce se întâmplă dacă tratamentul nu funcționează?
  6. Cum îmi va afecta acest lucru viața mea de zi cu zi?
  7. Care sunt simptomele sau reacțiile adverse de care trebuie să vă spun imediat?
  8. Există vreun studiu clinic la care pot participa?
  9. Îmi puteți recomanda un profesionist din domeniul sănătății mintale la care să mă duc dacă încep să mă simt copleșit(ă), deprimat(ă) sau abătut(ă)?
  10. Mă puteți direcționa către grupuri de sprijin pentru pacienți? Pot fi ajutat(ă) pentru a renunța la fumat?

Glosar

  • Asimptomatic: nu prezintă simptome ale unei boli.
  • Dispnee: respirație dificilă.
  • Disfagie: dificultate sau durere la înghițit.
  • Imunoterapie: un grup de medicamente care stimulează sistemul imun pentru a ținti și distruge celulele canceroase.
  • Incidență: proporția sau procentul de persoane dintr-o populație care dezvoltă o afecțiune într-o anumită perioadă de timp.
  • Prevalență: proporția de persoane dintr-o populație care au o afecțiune la un moment dat sau în cursul unei anumite perioade de timp.
  • Noduli pulmonari: o mică zonă anormală din plămân care poate fi canceroasă sau nu.
  • Remisiune: dispariția celulelor canceroase și a simptomelor.
  • Terapii țintite: medicamente concepute pentru a încetini creșterea cancerului pulmonar non-microcelular, acestea fiind indicate doar în cazul persoanelor care au anumite proteine în celulele lor canceroase.
  • Radon: un gaz radioactiv care apare în mod natural, putând cauza cancer pulmonar. Nu are miros, culoare sau gust și provine din dezintegrarea radioactivă a radiului, fiind prezent în cantități mici în roci și sol. Se găsește peste tot în aer, atât în interior, cât și în exterior, dar se acumulează în concentrații mai mari în spații închise și slab ventilate precum mansarde, subsoluri, magazii, mine și peșteri.

References

Myeloma UK AL amyloidosis Essential Guide. Accesat: 30 mai 2022.
Lousada I, Comenzo RL, Landau H, et al. Light chain amyloidosis: patient experience survey from the Amyloidosis Research Consortium. Advances in Therapy. 2015;32(10):920-928.
Amyloidosis Support. Amyloidosis awareness. Accesat: 26 mai 2022.
McCausland KL, White MK, Guthrie SD, et al. Light chain (AL) amyloidosis: the journey to diagnosis. The Patient-Patient-Centered Outcomes Research. 2018;11(2):207-16.
Myeloma UK. Diet and nutrition. Living well with AL amyloidosis Infosheet. Accesat: 26 mai 2022.
Healthline. 8 Natural and Complementary Therapies for Amyloidosis. Accesat: 26 mai 2022.
Shin SC, Robinson Papp J. Amyloid neuropathies. Mount Sinai Journal of Medicine: A Journal of Translational and Personalized Medicine. 2012;79(6):733-48.
Cancer.Net. Amyloidosis: Symptoms and Signs. Accesat: 26 mai 2022.
Logo Janssen | Pharmaceutical Companies of Johnson & Johnson